Sunt omul cu găleata verde. Dacă mă vezi trecând pe sub
fereastra ta, retrage-te. Găleata e doldora de cuvinte. Am şi o bidinea.
Dacă îmi ieşi în cale, te voi unge cu cuvinte! Din creştet
până în unghia de la degetul mare de la picior. Aşa, la nimereală! Te voi spoi
cum îmi vor veni cuvintele pe bidinea! Fără să le cern sau să le înmoi în
cerneală.
Unele poartă un sâmbure de adevăr. Altele sunt seci. Doar
aşa, pentru plăcerea mea şi atât!
Te rişti?!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu