Scenariul unei vieti - scena de culise

Scena: lumina aurie, violet, verde...
Personaje: doua vapai albe pulsand ca doi luceferi...In dorinta unui joc de dialog - eu si eu insami, dar tot eu...
Sunet: liniste totala...

-Deci, imbrac haina fizica intr-o zi de 5 mai...Tip tare, ca sa ma auzi, si, din clipa aceea, incepe programul de uitare. Incepe educatia aceea pamanteana, menita sa stearga din campul pamantean orice amintire a luminii care e acum. Astfel incat sa ma incadrez usor in rolul de femeie pamanteana. Iza aceea despre care ai citit in scenariul creat.
-OK. Eu o sa fiu, pentru inceput, mama ta - asa e?
-Da. Dar n-o sa stai prea mult pe langa mine. Caci, scrie la pagina 5, o sa parasesti planul fizic cam cu o luna inainte sa implineasca mica Iza 5 ani.
-Da, am vazut. Va fi o poveste trista pentru pamanteni.
-Daaa! Dar Iza va avea experienta mortii inteleasa de un copil. Si e minunat pentru ea. In plus, o vreme, va fi rasfatata de cei din jur, asa ca egoul ei va creste un pic...Caci are nevoie si de asta. Ca sa simta mai bine lipsa lui peste alti cativa ani.
-Da, e bine asa. Vad, insa, ca eu, mama, voi fi langa ea, in planul subtil...Ohooo....! Sunt multi ani!
-Da - pana devine mama la randul ei - adica pana pe la 23 de ani ai ei. Si aparitia lui Simba!
-Oooo, Simba! Chiar vine si el in scena asta?!
-Da. E o legatura mai veche intre ei.
-Da. Sa depanam firul...
-Ea va trece prin multe. Va experimenta tradarea, gustul amar al inselaciunii, va castiga si va pierde dublu, va iubi si va insela, apoi va iubi, va fi iubita si inselata, va plange si va rade, se va gandi la sinucidere si apoi va iubi viata cu sfintenie...Va trece dintr-o extrema in alta pana se va cali suficient de mult ca sa uite tot. Si sa redevina lumina.
-E o viata obisnuita, totusi...
-Da, sigur! Si la fel de minunata sau trista ca oricare alta.
-Atunci de ce o urmarim pe ea?
-Ea, el... poate fi oricine altcineva...E doar un rol, unul simplu, din toate cate sunt ele...E doar povestea unui suflet care regaseste calea catre lumina. Si e minunat fiecare pas din aceasta poveste.
-De undeva trebuie sa incepem, nu?