Unde ne sunt bătrânii înţelepţi???

Sunt un om care lucrează de acasă, seara, aşa că ziua îmi văd de restul treburilor, cot la cot cu bătrânii pensionari. Aşa am descoperit o lume nouă, pe alocuri incredibilă!

Pensionarii din ziua de azi sunt o rasă umană care trăieşte în alt timp şi după reguli de ei inventate, toate bazate pe faptul că tu, cel care nu iei pensie, eşti acolo să îi respecţi, indiferent de ceea ce ei fac.

Ei merg încet, foarte încet. De obicei în faţa ta şi fix în cel mai potrivit mod ca să îţi blocheze complet drumul. Pentru nimic în lume nu se vor da deoparte ca să te lase să treci, pentru că ei au fost şcoliţi că noi, ceilalţi, trebuie să stăm după ei într-un respect sacru, cu nasul în pământ, rememorâdu-ne viaţa care tocmai trece pe lângă noi.

Ei au dreptul să fie ţâfnoşi şi urâcioşi, aşa că  nu îţi vor zâmbi şi nici nu îţi vor spune o vorbă bună şi înţeleaptă. Dimpotrivă!

Eu una cred cu tărie că există un colegiul al “bunelor maniere pentru pensionari” unde învaţă şi exersează pe îndele arta de a ruina ziua celorlaţi cu o mutră lungă, acră şi plină de cel mai amar dispreţ…

Ei au dreptul să te calce pe picioare când urcă sau coboră din mijlocele de transport! Da?! Se vor arunca în faţa ta, prinzându-se temeinic de bară, pentru că tu ai obligaţia să îi respecţi şi să le cedezi locul. Oriunde şi oricum! Nu că ar avea ceva important de făcut, sau nu ar avea timp! Tot timpul e la ei din momentul în care au primit prima pensie! Dar ei se luptă pentru dreptul de a fi respectaţi de ceilalţi! Se luptă cu îndârjire! Vor respect şi sunt gata să te strivească pentru asta!

Unii chiar îţi pică în braţe din troleu, când se deschid uşile, pentru că tu eşti acolo ca să le amortizezi căderea! Şi, dacă nu i-ai prins la timp, să vezi ce papară îţi iei! Păi?! Ai uitat că el e pensionar şi are dreptul să cadă în capul tău!

Ei nu aud şi nu văd bine, de aceea te vor opri oriunde să te întrebe arţăgoşi ce scrie acolo, care e tasta pentru cântărit banane, sau unde ţii în magazin cutiile de bomboane! Să te ferească dumnezeu să nu fii pe fază şi să îi deserveşti, chiar dacă nu lucrezi în acel magazin! Ei, din nou, ştiu să te văruiască expresiv, cu doar o privire, cât să îţi meargă bine pentru toată ziua!

Se pare că undeva există un magazin cu astfel de pensionari şi ei trebuie cumpăraţi. Cică fiecare dintre noi trebuie să aibe unul acasă…

Sincer, mă întreb dacă nu cumva conspiraţia a mers până acolo încât au schimbat loturile de pensionari din acel magazin… I-au înlocuit pe cei de odinioară – care erau înţelepţi, radiau de iubire pentru viaţă şi cei din jur, aveau poveşti frumoase şi pline de pilde şi ştiau să le spună atât de fain că te uita bunul dumnezeu ascultându-i… Da, i-au înlocuit cu unii defecţi! Stricaţi, domnule! I-au defectat pe toţi! Rar dacă mai vezi câte unul aşa cum era odinioară… Tot mai rar…

Acum, pe bune! Unde sunt bătrânii de odinioară cu care îţi era drag să interacţionezi şi pe care îi respectai firesc, pentru că altfel nici nu se putea?!

Aveţi idee ce s-a întâmplat cu ei?!

Zău că mă frământă întrebarea asta!