De prin grădină adunate

La Marius la poartă, e-o şopârlă moartă…

Da, chiar e!

Dar, după o amănunţită cercetare, am aruncat-o în grădină…

Deci nu mai e la poartă, ci în grădină.

Iar melcul şchioapătă pe lângă potecă…

Aţi văzut cum şchioapătă un melc?!

E nevoie de răbdare ca să poţi vedea asta… Muuuultă răbdare! Eu am reuşit!

Dintâi am văzut cum i se bălăngănea casa în spinare… Ameţitor tangaj… Apoi m-am aşezat pe burtă şi am trasat o linie imaginară fix pe mijlocul cadrului şi… am văzut minunea: melcul şchiopăta!

Apoi am găsit elefantul prin lalele.

Se rătăcise de ceva vreme şi se încurcase în petalele roşii, gigant, care se scuturaseră deasupra lui. Era speriat… Şi eu la fel… Căci nu mai văzusem un elefant în lalele… Dar ne-am împrietenit rapid şi am uitat, amândoi, de frici!

Şi, tot de prin grădină, m-am pomenit cu un căluţ în camera mea.

Unul cu purici!

Ştiţi cum arată puricii de căluţ? Sunt ca nişte purici normali, numai că au coadă, coamă şi copituţe. Şi, când căluţul se scarpina cu copita, ei doar nechează!

Şi… cam atât!

Căci luna e sus pe cer

Şi începe un alt mister.

Acum.