Ca femeie,
sunt un cumul al tuturor bărbaţilor pe care i-am întâlnit. Pentru că de la fiecare bărbat
cu care am interacţionat am preluat ceva. O deprindere nouă, o abilitate descoperită
lângă el, un parfum. Şi, deloc de neglijat, amintiri şi înţelegeri care mi-au
schimbat prisma prin care privesc restul bărbaţilor.
Cu
siguranţă nu îmi place să schimb partenerul. Căci mă implic, fără să vreau
şi fără să ştiu, în fiecare relaţie.
Chiar dacă
era gelos şi, uneori, mă sufoca cu suspiciunile şi întrebările chinuitoare, el
a fost bărbatul lângă care mi-am redescoperit feminitatea după o căsnicie eşuată...
Chiar dacă îşi
arunca ciorapii sub pat şi era neglijent în multe privinţe domestice, era tandru
ca nimeni altul...
Chiar dacă
erau departe de el drăgălăşeniile şi cuvintele dulci, era cel mai bun prieten şi
niciodată nu m-a dezamăgit...
Nu poţi
găsi totul într-un singur bărbat! Probabil
nu ar încăpea...
Dacă femeia
ajunge un cumul al tuturor bărbaţilor întâlniţi, ar trebui să existe şi un
bărbat pentru ea.
Problema e
că şi bărbatul ajunge un cumul al tuturor femeilor pe care le-a iubit. Şi, din
fiecare relaţie, deprinde sensuri noi care îi schimbă continuu înţelegerea
femeii.
Aşa că se întâmplă următorul fenomen: cu fiecare relaţie sfârşită, de ambele părţi cresc aşteptările şi dorinţele.
Cu cât
cunoşti mai mulţi şi mai minunaţi parteneri, cu atât imaginea ta despre el,
partenerul ideal, devine mai complexă şi te îndepărtează de realitatea
posibilă.
Oare cum e
mai bine?
Să alegi un
partener pentru acea calitate care contează pentru mai târziu(să fie un om cu care poti discuta despre
orice, un coleg bun de drumeţii şi excursii, vesel, haios, care te face să râzi)
şi valorifici frustrările acumulate din cauza lipsei lui de tandreţe şi
afecţiune punându-le pe pânză în culori sau cuvinte(sau... găsesti un amant
care să suplinească acestă latură). Adică accepti o relaţie cu frustrări şi în
care nu poţi fi fidelă.
Sau...
Sau păstrezi
ştacheta ridicată şi cauţi acel bărbat care să fie un prieten bun, dar şi un
bărbat tandru şi afectuos? Adică alegi, pentru o perioadă mai lungă sau mai
scurtă, să nu mai faci compromisuri şi, probabil, să fii singură?
Oricum o
dai, nu e realizabil, căci şi tu te schimbi în tot acest timp şi ai nevoie de
oglinda lui ca să te percepi... Şi mai eşti şi femeie şi ai nevoie să îţi
exprimi feminitatea, tandreţea şi afecţiunea într-un cadru masculin... Căci ea,
inhibată, duce la nevroze şi furii interioare greu de gestionat pe mai târziu.
Şi atunci,
mergi haotic printre relaţii, sperând că, într-o bună zi, îl vei întâlni pe el,
acel bărbat căruia să îi poţi fi fidelă. Un prieten bun, dar şi un bărbat tandru,
afectuos, dornic să aibe o femeie fericită şi copilăroasă lângă el şi capabil
să facă orice pentru asta, chiar dacă, uneori, îşi va călca pe orgoliu...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu