O vreme am crezut că eşti aici. Dar… s-a dovedit a fi doar o
nălucire. O plăsmuire faină, posibilă, aproape palpabilă. Dar existentă numai
în sufletul meu.
Un vis visat de unul
singur rămâne doar un vis…
Rămâi cu bine, dragul meu, oriunde ai fi… Eu nu te mai caut
şi nici nu te mai aştept acum.
Tu m-ai aprins şi tot tu m-ai stins…
Revin pe vârful meu de munte, acolo unde-mi este locul.
Joaca asta prin lume m-a obosit… Nu e de mine… Mă întorc să
reiau alchimia stâncii şi a muntelui de acolo de unde le-am lăsat cândva,
într-o altă viaţă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu