Femeie sau bărbat, fiecare dintre noi
are ṣi un pic din celălalt. Ṣi caută ṣi restul. Ca să se întregească.
În viaṭa asta, sunt femeie. Uneori e
greu, alteori e frumos. Ṣi întotdeauna surprinzător.
Uneori binecuvântez această
experienṭă, alteori o trăiesc cu noduri, lacrimi ṣi promisiuni că, gata, în
viaṭa viitoare cer să fiu bărbat!
Ca femeie trăieṣti totul cu o altă
înṭelegere ṣi conṣtientizare. La un alt nivel. Mai subtil şi mai intens.
Nu-mi găsesc cuvintele, întotdeauna,
spre deliciul lui. Sau le greṣesc. Dar eu ṣtiu că el a înṭeles mesajul. Îl las
să râdă, căci e haios. Ba mai râd ṣi eu pe lângă el. Căci e ocazia. Apoi merg
mai departe cu povestea.
Văd frumosul acolo unde lui îi scapă.
Mă opresc în mijlocul drumului privind cu capul dat pe spate de măreṭie, ceva
pe lângă care el tocmai a trecut grăbit.
Ṣtiu ce vrea să spună, înainte de
cuvinte.
Simt ce ascunde, înainte ca el să
conṣtientizeze ascunziṣul.
Am trăit experienṭa maternităṭii.
Timp de 8 luni ṣi încă alte două săptămâni. Fiecare zi a creat o legătură
subtilă cu sufletul care m-a ales să îi fiu mamă în viaṭa asta. Ṣi apoi
naṣterea. Moment în care femininatea a atins divinitatea. Toată durerea a fost
uitată.
Am simṭit slăbiciunea trupului.
Uneori prea obosit ṣi firav. În timp ce el rupea munṭii în două, eu abia mă
târâiam. Dar atunci el s-a întors, din nou, din drum ṣi m-a prins de mână ca să
ma ridice peste stânci.
Am trăit contradicṭia senzaṭiilor.
Acum veselă, apoi devastată într-o avalanṣă de lacrimi. Căci el nuṣtiu ce
spusese. Sau nuştiu cum se uitase la mine. Căci eram atât de
vulnerabilă în ziua aceea, iar el nu simṭise asta.
Da, poate că în anumite zile e grea
viaṭa lor pe lângă noi. Ṣi a noastră pe lângă noi. Dar numai uneori!
Divinitatea avea nevoie de noi ca să
receptăm mesajele subtile. Ne-a pus aici ca pe niṣte antene. Suntem o legătură
între cer ṣi pământ ṣi, uneori, ne scurtcircuităm. O luăm razna. Prin poveṣti.
Prin tot ceea ce simṭim. Atât de mult simṭim. Ṣi nu există cuvinte pentru tot
ce simṭim…
Poate fi greu să fii femeie. Dar ṣi
mai greu e să fii bărbat ṣi să te străduieṣti să înṭelegi femeia.
În loc să o iubeṣti ṣi atât. Căci
restul va veni firesc. Ṣi vei ṣtii când să te opreṣti să priveṣti măreṭia pe
lângă care doar ce ai trecut ṣi lângă care ea a picat în extaz. Sau să o iei de
o mână ṣi să o treci prâsleazu. Sau să fii cel mai bun tătic purtându-te astfel
încât ea să fie cea mai bună mămică. Sau să o ajuṭi să nimerească cuvântul
atunci când ea e blocată în emisfera dreaptă. Cu totul. Cu un "Da, draga
mea" sau "E suficient, draga mea!".
Da, e suficient să o iubeṣti!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu