Câteva repere pentru tinerii părinţi

De câte ori copilul face câte o trăsnaie, puneţi-vă în locul lui şi întrebaţi-vă: 

-Ştiam că nu am voie să fac asta?

De cele mai multe ori, copiii nu ştiu regulile noastre. Şi ceea ce fac, fac din neştiinţă şi nu ca să strice, sau ca să ne enerveze pe noi, cei mari.

Desigur, sunt şi cazurile, mai rare, în care ştiu regulile, şi, totuşi, fac şi nefăcute.

Cu Simba, nu am avut astfel de situaţii prea des – prindea uşor lecţia. Poate pentru că îi vorbeam cu dragoste şi implicare şi îl lăsam să vadă că m-a durut ceea ce a făcut. Ba chiar punctam explicit ceea ce simt, dacă vedeam că trece prea uşor peste eveniment.

Dacă repeta o trăsnaie, o făcea pentru că se lăsa dus de val. Ca băieţii, deh!

Dacă e prima abatere, un avertisment cu dragoste e de ajuns. Ceva de genul:

-Te-am rugat să nu mai faci asta. Uite, ai stricat tapetul şi mocheta... În loc să dau bănuţii pe o jucărie nouă, va trebui să cumpăr o mochetă nouă... Poate ai uitat că nu desenăm pe mochetă şi tapet. De data asta, trecem peste. Dar, te rog să nu se mai repete, da?! Că tare mă întristează povestea asta...

Poate funcţiona de minune şi ceva de genul:

-Hmmmm... Ştiu cât de mult ţii tu la ...(alegeţi persoana pe care ştiţi că o admiră). Cum crezi că se va simţi când va vedea că ai făcut iar asta?... Şi cum crezi că te-ai simţi tu dacă l-ai vedea pe el că ar face, iar, un lucru care ţie nu-ţi place? Chiar dacă l-ai rugat să nu îl mai facă?...

Puneţi-i imaginaţia la lucru. Ajutaţi-l să privească lucrurile şi din alte perspective. Aşa va ţine minte mai uşor lecţia.

Şi dacă, totuşi insistă(până aici am ajuns niciodată cu Simba), atunci se poate administra o pedeapsă. Dar, asiguraţi-vă înainte că ştie pentru ce e pedepsit, nu o faceţi la nervi şi, sub nicio formă, nu îl umiliţi cu bătaia sau cu vorbe urâte. Şi să ştiţi că şi o simplă palmă la fund, e tot bătaie! Nu vă mai amăgiţi...

Nu-i faceţi copilului nimic din ceea ce şi pe voi v-ar umili! Chiar dacă îl pedepsiţi, respectaţi-i demnitatea! Amintiţi-vă că este o fiinţă divină, un suflet venit să înveţe şi să ne înveţe!

Îi puteţi confisca, pentru un timp, jucăria preferată. Sau să nu îl mai lăsaţi la desene o vreme.

Sub nicio formă nu vă abateţi de la executarea pedepsei! Şi nu vă purtaţi duşmănos cu el. Copilul trebuie să simtă că sunteţi în continuare prieteni şi că îl iubiţi la fel de mult.

Fiţi fermi, oneşti, sinceri şi calmi.

Puteţi chiar să îl implicaţi în alegerea pedepsei.