Ei, azi, fu o zi in care, tot ce am făcut s-a deşirat…Sub auspiciul: lucrăm unde lucrăm şi nu contează că muncim aiurea, prost şi de geaba! Că dasta suntem plătiţi: să facem treabă! Ce, dacă o facem de două ori, trei ori?!
În plus, colegii m-au ţinut în curent până mi s-a umflat capul cu
vreo două numere la pălărie. Îmi exploda, pur şi simplu! Iar ei glumeau
ingenuu: “ce vrei, noi n-avem uşă la bordei…”
Aşa că atunci când domnul Dan, stând în epica uşă care nu se poate închide (şi pace!)şi
ţinându-mă într-o nouă porţie de curent, ca să îmi arunce nişte reproşuri(doamne, ce îmi mai plac reproşurile astea!)
cum că nu l-am salutat când a intrat şi că nuştiu ce drac’ nu mai făcusem şi că
o să-l sune pe şeful Lucifer să îi spună el câte şi mai câte(doamne, ce îmi mai plac pârâcioşii şi
amenintările cu şeful!), n-am mai rezistat şi am ridicat tonul:
-Băi, închide, în pana mea, uşa aia – pe afară, sau pe
dinăuntru, că e curent!
În timp ce spuneam asta, un morman de hârtii a zburat de pe
masă, luat de curent. Dan, galant, dar tot cu uşa deschisă, s-a aplecat să le
strângă de pe jos.
-Ce, nu-ţi place? Închide geamul şi dă drumul la aerul
condiţionat!
-...Auzi, ia pleacă tu de aici la tine acasă şi lasă-mă pe mine
în durerea mea, până nu arunc pe tine cu... cana asta cu apă!(Asta aveam în mână în clipa aceea - ca un bun cetăţean ce se hidratează
cât e ziua de lungă - şi îmi era la îndemână să aplic pe el.)
A închis uşa în urma lui, ca să scape de gura mea. Dar şi ca
să continue cu platitudinile la adapost, dincolo de geam.
Deci, aveam capul cât baniţa, ochii mă usturau îngrozitor.
Taman mă certasem cu trei colegi. Taman aflasem că va trebui să refac tot ce am
făcut în ziua aceea şi că au dispărul nişte poze de pe serverul unde eu le
uploadasem cu mâna mea, taman îmi venea să îmi bag p*** în ele de serviciu şi viaţă
citadină, când… am primit un mail de la prietenul meu.
Un mail cu subiectul: “te bagi?” şi cu un ataşament:
Adică o p*** roz!
Instanteneu m-am decongestionat toată, într-un val de râs!
Cum drac’să nu îţi placă viaţa asta?! E o comedie continuă!
Ea râde de noi de câte ori are ocazia, iar noi aşa ne mai
luăm în serios!
Ce p*** mea roz?!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu