Dacă mi-ar fi ghicit cineva şi mi-ar fi dat de veste că mă aşteapta
un drum lung, prin 3 ţări, că voi traversa Alpii cu duba şi o bere nemţească în
mână, aş fi zis că a greşit ceaşca rău de tot!
Dar exact asta am trăit ieri! Un drum incredibil! E drept, a
fost lung… Autostrăzile l-au făcut să pară cursiv, dar şi monoton! Recunosc că
am şi picotit, acolo, în dubă, în braţele lui, în timp ce treceam Alpii…
Impresiile vin cam aşa: Italia e uşor prăfuită – regulile de
circulaţie se respectă mumu, aşa că oricând te poţi aştepta că unul(nu zic cum
îi zic băieţii) îţi taie faţa. Nu contează că eşti pe autostradă şi ai 130
km/oră!
Austria e… incredibilă! Atât cât am putut vedea de pe
autostradă, a fost absolut superb! De acum regulile încep să se respecte, iar
la radio se vorbeşte germana.
-Izuca, tu de ce nu ai învăţat germana, uite, acum îţi
prindea bine!
-Eu ştiu să clipesc şi să zâmbesc frumos!
Germania e foarte curată. Autostrada se lărgeşte cu încă o
bandă. Peisajul se domoleşte căci Alpii rămân în urmă. Am remarcat multitudinea
de eoliene şi panouri solare. Pe ici pe colo chiar unele lângă altele. Am prins
şi un accident pe autostradă – am mers bară la bară, pe 4 benzi, cca 40 de
minute. Erau două maşini uşor lovite, nimic serios.
Deci, iată-mă în Germania, într-o localitate cu un nume
imposibil de pronunţat. O localitate micuţă la doar 10 km de Stuttgard. Hotelul
e în renovare pe exterior. Fereastra şi uşa sunt baricadate cu o folie de
plastic… Ceea ce îmi creează un real
disconfort!
Acum sunt în vârful patului, conectată la net, care merge
aproape la fel de bine ca în ţară. Pe schele au început să mişune muncitorii –
sunt români… Îşi mai bagă şi câte o…(nu zic ce!)
Ce mai, aş putea să cred că nici nu am plecat de acasă!
Îndată ies pe afară, singurică(el e la lucru şi ne vom vedea
la prânz), cu aparatul la gât, să descopăr locul. Chiar dacă plouă uşor…
O zi minunată să avem!
PS: n-am mai rezistat şi am dat jos folia de la fereastră şi
usă. Orăşelul ăsta micuţ poate deveni fascinant! Iaca prima ocheadă de la
fereastră:
cand nu ai mai scris am stiut ca traiesti.
RăspundețiȘtergereacu` ...asteptzi!
:)