Creativitatea este susţinută pe Valuri de Carte, în cortul alb de pe faleza de la Cazinoul din Constanţa

Dintâi am fost atrasă de măsuţa cu cărţi şi creioane de colorat. M-am aşezat pe scăunel şi am ales o pagină în care, într-un colţ, rămăsese neatins de culori un pitic călare pe trei ciuperci. Ea a văzut cum căutam un creion colorat şi acuţit în cutia de pe masă. Şi m-a abordat firesc, căci firescul e natura ei: “Să vă aduc o ascuţitoare?” Aşa am intrat direct în inima Iulianei Radu, organizatoarea târgului de carte şi jocuri dedicate copiilor de orice vârstă. Câteva minute mai târziu, aproape pe nerăsuflate, îmi povestea despre cele mai haioase cărţi şi jocuri pe care le adusese acolo, în cortul alb de pe faleza Cazinoului din Constanţa. Aşa am aflat că povestea aceasta a început în 2007, şi, pentru că au fost copii care… “Au vrut să coloreze, au vrut să ne jucăm… Şi nu am avut instrumentele necesare, înafară de cartea în sine... E, anul acesta am adus fel şi fel de…!”

Micul Imbatabil. Înainte să îşi termine cuvântul, Iuliana Radu o porneşte printre jocurile şi cărţile din stand. Mi-a povestit un pic despre Micul Imbatabil – un joc interactiv pentru copiii cu vârste cuprinse între 3 şi 10 ani. Un set de cartonaşe cu întrebări şi răspunsuri  menite să plimbe copiii prin informaţii din mai multe domenii (gramatică, matematică, vocabular, istorie, geografie, ştiinţe, geometrie, artă şi sport). “Astfel, ei  învaţă jucându-se! În plus, noi, aici, ne bazăm pe educaţia pozitivă. Adică nu le evidenţiem greşelile, ci îi încurajăm să încerce din nou. “Nu aud cu urechea asta, încearcă la cealaltă”.

Scrie şi şterge sunt o minune! “E un carton plastifiat, însoţit de un marker nepermanent. Unim punctuleţele şi le cer ajutorul că “eu nu am ochelarii la mine”. Apoi facem hocus pocus şi ştergem cu un deget tot. Din nou, greşelile nu contează, se poate şterge şi relua exerciţiul.”

Joc şi mişcare în aer liber . “E o carte împărţită pe secţiuni: ce facem în grădină, ce facem în recreaţie, la ţară, la plajă, iarna şi în apă. Sunt joculeţe pentru dezvoltarea spiritului de echipă şi fairplay. Toate se joacă în echipă. Sunt jocuri pe care le jucam şi noi în copilărie – şotronul, melcul, elasticul – dar sunt reinterpretate în acord cu ceea ce li se întâmplă lor…”

Colecţia pentru adolescenţi. “Asta e simpăticuţă: Cartea care îţi explică în sfârşit totul despre părinţi. Chiar e haioasă! Conţine sfaturi strict secrete pentru a-ţi înţelege părinţii… Sau Cartea care te face să iubeşti cărţile chiar dacă nu îţi place să citeşti. Nu sunt agresive. Sunt plăcute şi utile.” Aici s-a oprit o fracţiune de secundă. I-am putut citi în ochii vii, plini de poveşti, o mică tristeţe.“Ei nu au răbdare… E o generaţie fără răbdare. Şi asta tot de la noi porneşte. Noi părinţii ne grăbim şi le imprimăm şi lor graba asta… Eu iubesc copiii. Asta e lumea frumoasă. Ei sunt puri, ei sunt sinceri. Ei îţi răspund corect… Îmi plac copiii şi îmi place ce se poate întâmpla cu ei…. Prin aceste jocuri şi cărţi, noi urmărim să le dezvoltăm creativitatea. Avem chiar şi o serie de bricolat. Să vadă ei că iese ceva din mâna lor… Simt o mare satisfacţie!”

Activitatea Iulianei Radu e un magnet. Am întrebat-o cum ar descrie ea ceea ce face acolo. “E un magnet! Şi revin la copii, dragii de ei, deoarece e foarte important, mai ales în acest moment, să le deschidem plăcerea de a citi, de a răsfoi, de a pune mâna… La noi nu există nu “pune mâna”,” nu ai voie”, sau” le îndoi”… Aici toţi copiii trebuie să fie fericiţi!”

De profesie sunt mamă, iar acest proiect este al treilea copil al meu. “Meseria mea?! Eeee, sunt multe şi nu au nici o convergenţă una cu alta. Şi medicină, şi litere şi contabilitate. Nu aş putea să spun că am o meserie. Dar mi-ar plăcea să inventez una, altfel! Cam ceea ce fac acum aici! Iar ceea ce fac acum este cam ca al treilea copil al meu…Poate că eu, de profesie, sunt mamă…”

Planuri de viitor. “Anul viitor vreau să implementez, dar la modul clar, anunţat, un proiect cu copiii din Constanţa. Noi avem încă 50 de m alocaţi afară, unde vreau să fac activităţi cu ei. Să iau legătura cu firme din Constanţa care organizează evenimente. De exemplu, de bricolaj! Că avem o grămadă de cărticele cu bricolaje. Sau de pictură. Să le facem şi să le expunem… Micii talentaţi de aici din Constanţa…  Poate şi o campanie specială să şi ajutăm pe cineva... Vom cere şi spijinul presei. Să ne mobilizăm. Nu ştiu în ce măsură o să am un răspuns la toate solicitările. Acuma, orice activitate în plus presupune…  Şi nu mă refer neapărat la buget, că nu trăim numai pentru bani. Trăim şi ca să ne împlinim şi nişte… Eu am zis că nu am obiective în viaţă, am misiuni!”

Aici a făcut o pauză şi m-a privit fără nici un alt cuvânt.

A fost odată şi fără sfârşit. Am întrebat-o cum ar începe un reportaj despre ceea ce face ea acum acolo. “... Cu “a fost odată o idee şi ea tot este, se perpetuează” … Mie îmi plac foarte mult poveştile. Oamenii sunt foarte frumoşi… Păcat că nu mai au timp să se descopere… Căci sunt minunaţi. Şi unora le vezi sclipirea din privire, lucru pe care poate nici partenerul de viaţă nu îl mai vede… Da! Aşa aş începe! Cu “A fost odată şi fără sfârşit!””

Totuşi, să ştiţi că anul acesta târgul are un sfârşit. Acesta este pe 10 august. Deci, dacă doriţi să vedeţi poveştile din ochii şi din standul Iulianei Radu, mai aveţi timp.

Niciun copil care a interacţionat cu ea nu a plecat fără o amintire! Am avut ocazia să văd copii plângând la ieşirea din stand. Erau acei copii care se îndrăgostiseră de cărţile sau jocurile prezentate cu multă iubire de Iuliana… Şi, dacă părintele nu dispunea de fondurile necesare, ea, din nou, găsea soluţia: “Uite, eu o voi păstra pentru tine, ba chiar o voi face şi mai performantă, pentru că şi tu eşti deja expert, şi vii la anu’ şi o iei! Ce zici?!” Apoi îi oferă un mic dar. Nici un copil care a interacţionat cu ea nu a plecat fără o amintire!

Iar asta spune tot…