Dacă ei nu părăsesc sistemul, să îl părăsim noi!

Aseară am fost pe stradă, alături de manifestanţi. Am privit cu atenţie în jur şi m-am cutremurat: media de vârstă este foarte-foarte mică! Acolo sunt copiii nostri! Unii mai mici decât fiimiu! Am văzut puşti de 14-15 ani, ieşiţi în stradă din propria lor voinţă, căci au empatizat cu cei de seama lor aflaţi în seara aceea în club.

Da, se pare că de data asta e altceva, pentru că e revolta tinerilor...

Un coleg de serviciu, trecut uşor de 45 de ani, îmi povestea despre evenimentele din ’90 din Piaţa Universităţii, când, tot aşa, lumea s-a strâns acolo să îşi spună păsurile, să îşi exprime nemulţumirea faţă de faptul că a ieşit Iliescu preşedinte. Aproape 3 luni au ocupat piaţa aceea... Degeaba... Ba şi-au mai luat şi bătăi... Cocluziona el că şi acum tot asta e şi că nimic nu se va schimba.

Eu, vehementă, încă, suţineam că: “Nu! De data asta sunt tinerii în stradă! Am văzut acolo copii de 14 ani! Poate şi mai puţin. Tu îţi dai seama că dacă jandarmul ăla se ia de ei, se va lăsa cu război civil?! Tu, ca părinte, cum ai reacţiona dacă cineva ar da în copilul tău?!”

Brusc am fost străfulgerată de un gând cumplit... Căci inima mea a făcut legătura între ceea ce s-a întâmplat în club şi faptul că acum e altceva şi că strada e plină de tineri. Cine i-a scos în stradă?

Cu siguranţă au ieşit de bună voie indignaţi de genocidul din club... Ca la un semn... Iar semnul a fost acel incendiu...

Doamne, e posibil ca incendiu să fi fost intenţionat declanşat?!

Răspunsul a fost instant: Da! Incendiu a fost declanşat pentru a scoate tinerii aceştia în stradă!

....

....

Diabolică e mâna politicii...

....

Nu mai pot zice nimic... Îmi e lehamite de tot... Şi îmi dau seama că toată această nouă revoluţie e doar o altă maşinaţiune politică... Şi totul a început cu moartea lor, a copiilor din acel club...

....

Sunt atât de bine înfipţi acolo, în scaunele lor, în carnea noastră, încât, dacă îi smulgem, îi smulgem cu tot cu bucăţi din noi. Se ţin ca hienele de spinarea noastră – cu ghearele şi cu dinţii.

Îcep să simt că e o singură soluţie: dacă ei nu părăsesc sistemul, să îl părăsim noi!

Da! Să îi lăsăm pe ei acolo, la Cotroceniul lor, şi să ne facem noi ţara noastră! Oraşele noastre. Satele noastre! Să luăm pâmântul care, încă, nu a fost vândut strainilor, şi să începem reconstrucţia. Exact ca brazilienii!

Eu altă cale nu mai văd acum...

De acuma eu mai ies în stradă doar ca să plantez pomi, să fac curat şi să mă joc frumos! 


"Corectitudinea politică este o doctrină cultivată de o minoritate delirantă, ilogică, promovată de mass-media oficială, care sustine ca este posibil să apuci o bucată de căcat de partea curată."