Aseară ai călcat sărutul pe care îl aşezasem în talpa ta…

Sunt ceea ce sunt. Acum, mai mult ca altă dată, un om care alege să îşi îndrepte atenţia şi energia doar spre acele lucruri şi fiinţe care par. Par bune, calde, liniştite, iubitoare, dezinteresate…  

Pur şi simplu, în urmă cu câţiva ani, am hotărât să iau această cale: să mă concentrez pe ceea ce este frumos în jurul meu şi nu pe restul… Să dau doar lor din energia mea!

Tu, însă, dragul meu, crezi că ai venit cu misiunea, importantă tare, să mă deturnezi de la această viziune asupra vieţii. Aşa că, aseară, mi-ai strivit sărutul, m-ai ţintuit cu privirea în trei piroane de foc şi ai încercat magia. Magia neagră “Există oameni răi!”

Un timp, ca o gâză prinsă în plasă, eu doar te-am privit, încercând să nu mă mişc. Dar tu ai insistat. A treia oară spuse, cuvintele tale au început să lucreze şi m-am speriat!

Am început zbaterea ca să ies din urzeala ta. Tu m-ai prins şi mai bine în palmele tale mari în care obişnuiam să mă abandonez în iubire altădată şi ai repetat cuvintele “Există oameni răi!”

-Nu, nu există decât dacă vrei să le dai atenţia ta! Pentru tine poate că da, există oameni răi, dar pentru mine există doar oameni buni! Sunt cei cărora eu aleg să le dau atenţia şi energia mea!

-Nu, tu trebuie să înţelegi: Există oameni răi!

-Nuuuuu! Oamenii nu sunt răi, ei doar suferă mai mult ca alţii!

-Eu sunt aici să te protejez de ei! Tu nu ştii, dar eu ştiu! Pentru asta am fost trimis. Există oameni răi!

Cu o ultimă sforţare m-am rupt din plasa urzită de tine.

Nevăzute, lacrimi mari de sânge fierbinte îmi curgeau în vene…

Dar tu insistai… “Există oameni răi!”

Atunci un zid am ridicat în jurul meu. Cu un singur gest, un singur gând: “Acum mă retrag din calea lui…”

Tu ai continuat…

Fiecare cuvânt al tău încerca să mă atingă, dar se lovea acum de zidul meu…

O coardă a ţiuit în mine şi a dat să se rupă… Tu ai auzit-o şi brusc te-ai oprit din ritualul acela spartan. Părea că, în sfârşit, mă vezi din nou: eram mică în faţa ta, tristă, cu un nod mare în gât… Atunci te-ai dezmeticit.

-Izucă, dar eu nu vreau să te supăr… Eu doar vorbeam în contradictoriu cu tine… Un exerciţiu de inteligenţă, aşa cum fac cu toţi prietenii mei…

Te priveam rece acum. Inima mea fusese ferecată într-o cuşcă de gheaţă. Era modul în care încercam să mă protejez de vraja ta. Ca să nu îmi faci rău…

Tu ai simtit asta şi te-ai întristat… Am putut vedea pe chipul tău, acum ieşit din mrejele hipnotice, o mare suferinţă…

-Da, te-am supărat şi tare rău îmi pare… Dar eu te iubesc, chiar dacă discutăm în contradictoriu… Tu însă nu eşti obişnuită cu asta… Izucă, iartă-mă, îs un cretin!

-…

-Mă ierţi?

-…

-Mă mai vrei în viaţa ta?

-…

-… Izuca, eu te iubesc şi rău îmi pare pentru tot…

……………..

Poate că ai dreptate, poate că există oameni răi, poate că eşti trimis ca să mă protejezi de ei… Poate că aşa e… Dar eu, acum, nu de asta am nevoie… Acum am nevoie să fii blând cu mine, tandru, liniştit, împăciuitor, iubitor… Aşa cum te-am cunoscut…

Da, poate că tu vei fi cel care, călare pe poartă, la Godeni, o să mă apere de musulmani înţepându-i cu furca aceea ruginită din şopron!

Da, poate că aşa e…

Dar eu acum am nevoie de bărbatul acela în stare să calce o vreme strâmb doar ca să nu strivească sărutul ce în talpă i l-am aşezat…

Şi, dacă pentru tine e important să mă vezi fericită şi zâmbitoare, te rog, rămâi acest bărbat…

Nu vreau acum să fii spartan şi nici viching…

Şi nici nu vreau ca eu să redevin o amazoană… Vreau să fiu d-acum Izuca ta, cuminte, răsfăţată, plină de iubire, încredere şi credinţă că viaţa e un basm frumos în care nu au loc oameni spâni şi nici arabi. Te poţi ocupa tu, în tăcere, de aceştia. Eu de ei nu vreau acum să ştiu!

Da, te iubesc şi sunt Izuca ta! Nu renunţ la asta!… Îmi e atat de bine aşa!

Dar, în genunchi te rog, nu mai încerca vraja aceea spusă de trei ori, care îmi îngheaţă inima şi ridică un zid înalt în jurul meu… Ceva cumplit se întâmplă atunci în fiinţa mea şi mă îndepărtez de tot ce am mai bun… Atunci mă înrăiesc şi mă răcesc…

Şi nu cred că asta e Izuca pe care tu o vrei…

Rămâi bărbatul iubitor şi tandru pe care mi l-ai arătat. Măcar pentru încă o vreme… Te implor… Căci vreau să o cunosc şi eu mai bine pe Izuca ce devin astfel…