Înger cu o singură aripă

Tu ai fost un înger complet...

Dar a doua aripă ţi-a fost luată,

Smulsă prin piept...

O vreme ai umblat în cerc

Nevăzând calea...

Ba chiar nici n-ai mai vrut să zbori!

Durerea ta a fost cât marea...

Însă menirea ta este să te ridici

Mai luând pe cineva cu tine.

Aşa că eşti din nou aici.

Să-ţi regăseşti aripa şi să te-ntregeşti.

Să redevii, din nou, ceea ce eşti...

A doua aripă a ta

A crescut din mine...

Şi asta de îndată ce tu

Mi-ai deschis drumul spre tine...

O simt acolo, mereu în sufletul meu,

Uneori superb colorată în curcubeu,

Alteori albă, imaculată...

Dar, pentru ca tu să fii din nou

Un înger complet,

Eu trebuie să-ţi intru-n piept...

Să te cunosc dincolo de trup,

Să te ating mult mai adânc...

Tu eşti aici şi ca să mă-ndrumi

Căci eu încă nu ştiu a fi ca tine...

Iar aripa din a mea fire

Mai bate aşa, fără egal

Şi mă roteşte în neştire...

Ceva am învăţat, iubire...

Şi-anume că nu e deloc firesc

Să fiu înger, din nou în devenire,

Să vreau să zbor şi doar în cerc să mă rotesc...