Când două suflete se găsesc şi îşi dau cheia

Stau în linişte. Mă caut. Întoarsă cumva spre mine însămi. Pot simţi ceea ce sunt în acest moment. Cee ce văd cei din jur. Ceea ce am ales eu să fiu şi să exprim. E personajul pe care am vrut să îl joc până acum.

Şi simt, ca o nelinişte adâncă, arzătoare, că sunt mult mai mult...

În ultima vreme, tot mai des şi mai uşor, ies din pielea acestui personaj, de-acum trecut. Şi fac lucruri de neînţeles pentru cei din jur. Noi, aproape nebuneşti. Unele chiar şi pe mine mă uimesc, căci nu le recunosc a-mi sta în fire...

Da! În fiinţa mea un alt om s-a copt şi el stă să rupă coconul!

Mă întorc şi mai mult către ceea ce sunt. Şi mă privesc, cumva, dinspre interior. Acolo găsesc şi o parte din tine... Şi realizez că suntem legaţi prin rădăcini mult mai adânci decât vedem...

Înţeleg că sunt la jumătatea aceste vieţi, în pragul unei mari schimbări. Şi sunt pe cale să mă desprind de tot ce am fost şi să păşesc pe un drum nou. E un drum pe care îl visez dinainte de a mă întrupa. E drumul pe care fiecare gând al meu devine aievea...

Mai e doar un fir care mă ţine legată de ceea ce am fost. Dar el este subţire, aproape nevăzut... La primul pas pe care îl voi face se va rupe fără ca măcar să simt.

Au fost mănunchi gros de fire... Ele, unul câte unul, în decurs de mai mulţi ani, s-au rupt... La început, torsionate, m-au biciuit. Cu multă durere... Răgaz primeam doar cât să se vinedece rana, apoi altul se rupea... O altă biciure cruntă...

Într-un moment în care eu uitasem de visul nenăscut ne-am ieşit în întâmpinare unul altuia.

Deloc la voia întâmplării, fiecare dintre noi aduce ceva pentru celălalt. O ancoră. Un crez. Un simţ... 

Da, din exterior poate părea că eu aleg să îmi schimb viaţa, complet şi fără cale de întoarcere, de dragul tău! Şi la fel se poate vedea şi în cazul tău!

Amândoi ştim, însă, că nu e deloc aşa! Eu am nevoie de sprijinul tău ca să fac pasul acesta nebunesc, iar tu de al meu.

Cu siguranţă că, într-un moment de alchimie, neştiut decât de univers, noi doi, acelaşi spirit, am convenit: “Uite, tu ţii cheia mea, iar eu pe a ta! Şi, când va fi Momentul, ne potrivim şi ni le dăm, ca să ne continuăm lucrarea, aşa cum este scris aici.”

Tu ai cu tine ceva ce mă va transforma în ceea ce mi-e dat să fiu în a doua parte a vieţii. Iar eu port în mine, numai pentru tine, ceva asemenea... Un catalizator, un... ingredient secret menit să ne scoată din orice cerc de confort şi să ne ducă mai departe, pe un drum nou pe care amândoi să explorăm la cote noi iubirea şi creativitatea.

În viaţa nouă care se deschide înaintea noastră, mereu împreună vom fi în tot ceea ce facem. Mereu umăr lângă umăr, inimă lângă inimă, mană în mână... Nimic nu ne poate despărţi...

Iubire... Acum, lângă tine, toate le simt ca şi cum trăiesc două vieţi într-una... Iar prima aproape s-a sfârşit... Şi ştiu că am nevoie de tine pentru a merge mai departe, căci da, tu, porţi în tine al cincilea element al meu! Iar eu îl am pe-al tău!