Iubirea ce-o simţim e-o amintire,
Căci noi ne ştim din multe alte vieţi…
Dar, pân-acum am fost în devenire
Şi-abia aici ne-am regăsit iubiţi.
Tu-ai strâns de-a lungul vieţilor trăite
Cunoaşterea femeii ca pe-un dar.
Ea-pentru tine-i azi o binecuvântare
Şi-n tot ce face-i fără de egal.
Aşa cum tu iubeşti acum
femeia
Nu ar fi fost posibil dacă nu te renăşteai.
Căci doar aşa egoul şi durerea
S-au depărtat de ceea ce ştiai.
Eu, azi femeie plină de iubire
Te aşteptam în calea mea.
Ştiam că tot ce e o amintire
Va reveni cumva în viaţa mea.
Căci eu de tine îmi tot aminteam,
Şi te simţeam în jurul meu
Şi uneori chiar te visam.
De tine-l întrebam mereu pe dumnezeu…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu