luni, 11 ianuarie 2016

Aceasta este ziua în care îmi schimb viaţa



Este ziua în care las oraşul în urmă şi îmi schimb viaţa. 

E ziua în care plec, cu doar un rucsac în spate, către un vârf de mune. Undeva la jumătatea distanţei, voi face popas ca să îl întâlnesc pe el, partenerul hărăzit de univers, pentru a continua drumul în iubire şi credinţă.

E ziua în care firul vieţii, subţiat, ros, degradat, aproape să se rupă, devine unul roşu, puternic, plin de forţă.
E ziua în care iubirea şi credinţa îmi sunt lumină călăuzitoare.
E ziua în care eu, pentru mine, am acceptat schimbarea totală.
E ziua în care voi începe să scriu povestea unei vieţi simple, curate, departe de orice compromis. O viaţă ieşită din gheara fricilor. O viaţă aproape de cer. O viaţă în care inima şi intuiţia preiau controlul. Mintea devine un martor tăcut, uimit, în aşteptare deplină.

Aceasta e ziua în care aleg să trec de pe o emisferă pe alta. Să îmi schimb structura, vibraţia, energia.
E ziua în care încep să mă replămădesc. Din ţărâna cea mai curată. Din apa cea mai limpede. Toate înfăptuite de razele unui soare plin de iubire.

Când tu mi-ai spus de planul cu Godeniul, eu am fost aşa:
-Dar cum?! Acesta ar fi trebuit să îmi fie mie drumul de mult timp... Eu ar fi trebuit să gândesc asta!

E drept că, de fiecare dată. mă împotmoleam în teama că acolo e nevoie şi de o mână de bărbat, iar eu am doar două mâini de femeie... Dar acum ştiu că vei veni şi tu, şi nu cu o mână, ci cu două!
Îndată voi avea şi două mâini de bărbat!
Ce îmi trebuie mai mult?!

Iubire...
Heee.... Acum zâmbesc, din nou, ca o Giocondă... Dar o am şi pe aceasta... Din plin! Împărtăşită aşa cum nici nu ştiam că se poate... Căci cele două mâini de bărbat sunt legate de o inimă mare, o inimă în care  m-am cuibărit de ceva vreme... Ca la mine acasă...

E momentul acela în care simţi că ai primit tot ce era necesar ca să te rescrii, tu pe tine, ca om, într-o viaţă în care alegi ce experimentezi. O viaţă în care poţi alege calea.

Iar momentul se apropie cu fiecare clipire şi sclipire...

Un comentariu:

  1. Daca schimbi emisfera inseamna ca e vorba de Australia unde sunt oi cu nemiluita cu toate ca stofele englezesti nu prea se mai cauta. Si unde sunt oi sunt si magari, nu ?
    Da' esti chitita rau pe omul asta ! Ce ti-o fi facut ? Il sufoci. Mai lasa-l sa rasufle.
    Am fost si eu la Godeni. Cand a murit Dorina , mama ta. A fost jale mare. Tu aveai vreo 4 ani,parca.Te jucai cu Catalin. Nu realizai momentul. Te priveam cu mila. Copiii carora le dispar mamele sunt grav loviti de soarta. Cei carora le dispar tatii sunt loviti mai mult material. EU AVEAM UN AN SI 9 LUNI CAND A MURIT TATA IN RAZBOI.Parca tu mi-ai trimis poze cu monumentul marinarilor morti in 1941. La un an si 9 luni n-aveam cum sa-mi amintesc de el.De ce o fi murit tata ? De ce o fi murit Dorina. In aceste momente incepi sa te indoiesti ca s-ar interesa cineva de noi.....in univers.

    RăspundețiȘtergere