Iar când îl
iubeşte, îl iubeşte să-l doară
Când el va
dori să se fi dus!
Femeia
fecundă are ochi de lumină.
Nu de albastru.
Nu de căprui. Nici de verzi!
Ea când îl priveşte-i devine regină,
Iar el nu
mai e-al nimănui.
Femeia
fecundă are vocea-n şoaptă.
Nu-n tunet.
Nu-n şuier. Nici în topor!
Ca el să se
plece spre gura ei coaptă
Să-i prindă
cuvântul dulce de-amor.
Femeia
fecundă e dulce ca mierea.
Nu-i acră. Nu-i iute. Nici pişcător!
Ca ea să-i
rămână pe buze-amintire
Pe
oriunde-ar fi el, cumva, trecător.
Femeia iubită-i femeia fecundă.
Căci ea
creatoare devinde prin el.
Şi tot ce
va face va fi o oglindă
A lui şi
a-ntregului lor dumnezeu.
Pur si simplu ma uimesti ! Esti buna ! Te mai ajuta si........ ?
RăspundețiȘtergere