Simba şi cercul vieţii

 Aseară, în timp ce curăţa cartofii pentru piure, Simba m-a întrebat:

-Auzi, dar tu mă pregăteşti pentru ceva anume?

O clipă am admirat sincer simţul lui pentru subtilităţi şi faptul că s-a prins că ceva se va schimba.

De ceva vreme îl implic în activităţile domestice în ideea că o să îmi iau bocceluţa şi pisica şi o să plec în lume să îmi caut norocul.

Sub impulsul vechilor programe, i-am răspuns, însă, evaziv:

-Da, te pregătesc pentru viaţă...

Apoi am plecat în treburile mele cu descântat de pisoi, pus de zgărzi antipurici(nu mai scăpăm de ei!) şi şmotru. În timp ce frecam măiastrele podele şi gândul la întrebarea atât de firească a lui Simba, am realizat că nu am fost deloc onestă cu el. Iar el fusese atât de autentic. Aşa că am lăsat podeaua, şi pe Ivan care trebuia şuşuit la fiecare pas, că se punea fix de fiecare dată în calea mopului meu. Şi m-am întors la bucătărie unde Simba se pregătea să aşeze cu infinită măiestrie ficăţeii în uleiul foarte încins. La timp ca să îi iau wock-ul de pe foc şi să evit un mic accident.

-Încearcă să nu mai uiţi de ulei când îl pui la încins, că sare răuuu pe tine... Mai bine nu îl încingi...

-Da, am văzut...

-... Da, măi, te pregătesc pentru ceva... Căci eu, într-o bună zi, o să plec de acasă. Nu ştiu încă unde... Dar ceva va fi...

-Ha! A zis el ca şi cum trăsese cortina de pe o statuie...  Eram sigur! Am văzut...

-Ce ai văzut?

-Păi, în ultima vreme nu mai eşti tu...

-Da... Nu prea îmi mai găsesc locul în ceea ce a fost... Am nevoie de o schimbare... Tu eşti mare de acum, te poţi descurca singur... Îţi voi lăsa bani, sau îţi voi trimite...

Aici l-am văzut cum se relaxează şi chiar face un ges dezinvolt cu ficăţelul care îi rămăsese în mână.

Era un “OK” cu un “o” luuung.

-O să o iau pe Alesia şi plec.

-Cuuum să o iei pe Alesia?!

-Păi ţie îţi rămâne Ivan. Şi, oricum, trebuie despărţiţi că îndată Ivan o să se dea la ea.

-Lasă că îi separă bunicu’! Să aibe şi el o activitate!

-Daaa, o să stea cu mătura între ei... Ce crezi? O clipă de neatenţie le trebuie...

-Cum, măi, să o iei pe Alesia?!...

-...

Ha, asta să fie acum grija lui?! Sau doar râdea de mine?...